vineri, 14 martie 2014

Nu alegi pe cine iubesti, ci CUM iubesti



                       
                   Din experienţele mele preţioase de analiză a cuplurilor fericite şi dialog cu ele, avute în perioada de aşteptare a unei poveşti de dragoste scrise de Dumnezeu, punând la socoteală şi cărţile citite în care erau prezentate poveşti din viaţă, am tras concluzia că există un singur lucru foarte important pe care oamenii iubiţi îl au în comun.   
    
    Nu ei au ales pe cine să iubească. Mai scriu încă o dată ca să nu credeţi că aţi citit greşit. Cuplurile fericite NU au ales pe cine să iubească ci cum să iubească. 
   Acum , dacă nu ai o relaţie personală cu Dumnezeu, dacă ai credinţa strămoşească sau un creştinism de duminica, nu vei înţelege ce urmează să spun. Te încurajez să Îl cauţi cu toată inima pe Cel care te-a creat căci El se lasă găsit.
     
     Ştii că există o anumită formă de sclavie care nu va fi abolită niciodată pentru că e de natură spirituală? Mă refer la cele două împărăţii: Lumina vs Întunericul. Când îi priveşti pe oameni pe stradă nu le vezi lanţurile spirituale căci nu se pot detecta cu ochiul fizic dar ele există şi arată cărei împărăţii îi este sclavă persoana. Ştiu că noi, evoluaţii şi moderniştii, urâm acest cuvânt dar când ne-am născut în această lume căzută am intrat automat ( fără stat la ,,coadă" pentru a alege) în împărăţia întunericului. ,,Ştim...că toată lumea zace în cel rău" 1 Ioan 5:19.
    Poţi să negi sau să aduci tot felul de argumente ştiinţifice dar dacă te-ai putea vedea prin ochii lui Dumnezeu, ai înţelege că eşti băgat pânâ în gât în noroiul păcatului, eşti în groapa de gunoi şi degeaba strigi: ,,Nu miros, sunt ok, asta nu e o groapă de gunoi. Tu nu vezi bine." 

   Până nu vii la Dumnezeu să te spele cu cel mai bun ,,detergent" existent, sângele lui Isus Cristos, vei fi tot sclav în groapa de plăceri dar nu de bunăvoie căci satan pune cătuşele brutal şi fără să-ţi dea drepturi. Încă mai crezi că eşti liber? Ia încearcă să stai departe o lună de cea mai mare plăcere a ta, fie ea ţigara, pornografia, bârfa, sexul, minciuna care ,,scuză" scopul, moda, anturajul, înjurăturile etc. 
      Nu te poţi lăsa. Eşti legat cu lanţuri dar nu în trup ci în duh.
   
     Când vii la Cristos, intri în starea de libertate spirituală şi în cealalta formă de sclavie. Cea a iubirii. Tu alegi, El nu te constrânge niciodată doar te ghidează pe cale şi nu-i un paradox că eşti om liber şi sclav în acelaşi timp. Dacă ai fi intrat în închisoare şi un prieten ar fi plătit o sumă foarte mare în euro ca să te elibereze pe cauţiune, nu ai fi devotat acelui prieten din recunoştinţă toată viaţa?!
   Dumnezeu care este Dragoste are sclavi? Oare scriu nonsensuri? Să vedem ce a scris apostolul Pavel: ,,Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfant care locuieşte în voi şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi NU SUNTEŢI ai voştri?
   Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu." 1 Corinteni 6:19, 20.

    
    Când ai intrat în relaţia personală cu Dumnezeu care se capată în dar prin credinţa în lucrarea de iertare încheiată la cruce de către Cristos, s-a plătit un preţ fără egal şi acum El te deţine.
    Timpul tău este acum al Lui. Banii tăi sunt ai Lui. Relaţiile tale sunt ale Lui. Trupul tău este al Lui aşa că nu-L mai poţi folosi pentru plăceri. Nu mai vrei să o faci. Eşti îndrăgostit de Dumnezeu şi sclavul Lui pentru că ai ales. Dacă toate bunurile tale şi viaţa ta sunt ale lui Dumnezeu, ce te face să crezi că TU îţi vei alege viitorul soţ sau viitoarea soţie?!
     
     Nu cred în căsătoriile aranjate de către părinţi, rude, prieteni binevoitori şi nici Dumnezeu nu e de acord cu ele. Cred în căsătoriile aranjate în cer. Am şi un argument biblic care confirmă că Dumnezeu este Cel care crează pentru fiecare om un partener şi El are un catalog unde a trecut toate numele de familie.
  ,,Iată de ce, zic, îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos, din care îşi trage numele orice familie, în ceruri şi pe pământ..." Efeseni 3:14,15. 

     Aşadar, tu nu te vei căsători cu X pentru că îţi place ci pentru că Tatăl tău l-a ales pentru tine şi, ştiu cum sună asta în formă scrisă. Foarte sec. Se înţelege că Dumnezeu stă la o masă şi tu te prezinţi înaintea Lui iar El scoate o foaie, o citeşte şi zice ,,Gogu e pentru tine. Nu mă interesează că îţi place sau nu. Stocul s-a epuizat." 
   
 Aminteşte-ţi că eşti sclavul Iubirii şi ea lucrează după cum îi este natura. Când cunoşti persoana aleasă de Dumnezeu, tot El e Cel care toarnă cu găleţile în inima ta sentimente de dragoste pentru ea şi tot din observaţiile făcute de-alungul timpului, pot să afirm că au fost cupluri care au crezut că ,,soarta" i-a adus împreună sau că ei doi s-au ales ca mai târziu să realizeze că a fost un plan al lui Dumnezeu. 
După ce eşti martor la cel puţin două poveşti scrise de Dumnezeu, îţi vine să râzi de cele două zicale populare în unele cercuri: ,,Cum îţi aşterni, aşa dormi" şi ,, Tu alegi iar Dumnezeu binecuvântează ce-ai ales". 
  
       Dragilor, Dumnezeu nu binecuvântează niciodată ce alegem noi pentru că alegem prost întotdeauna, mânaţi de dorinţe, influenţaţi de chimia cu sexul opus, vârsta pe care o avem şi de alţi factori. 
Da, chiar dacă eşti copilul lui Dumnezeu cu o minte luminată tot vei alege nechibzuit dacă El te lasă de capul tău.
    
        Şi de ce ai vrea tu să alegi persoana pe care să o iubeşti tot restul vieţii, când Expertul în relaţii, care te-a creat şi ştie cine ţi s-ar potrivi ca o mânuşă, e mai mult decât bucuros să aleagă El?!
     Vrei totuşi să alegi tu? Va fi ca şi cum ai purta încălţăminte pentru piciorul stâng şi pe dreptul. 
  Acel partener o să te ,,strângă" şi o să îţi lase răni cu timpul şi nu-l mai poţi schimba. 
  
   Ştiu despre cineva care a ales după principiul ,,O iau că îmi place". Dacă vreţi să îi aflaţi povestea, citiţi despre Samson în Judecători capitolul 14. Nu e o poveste hollywoddiană cu happy-end.
  Nici măcar una din poveştile astea în care oamenii îşi exersează liberul arbitru cică, nu are final fericit.  
    
       Dumnezeu alege dar mie poate să îmi placă sau nu. Ce se întâmplă în ultimul caz? 
 Răspunsul e simplu şi scurt ca o replică de film: îţi dă timp. Cu toată blândeţea Lui, El îţi acordă tot timpul de care ai nevoie să accepţi persoana pentru care te-a creat. 
El înţelege luptele, întrebările şi chiar răzvrătirea ta şi nu pleacă de lângă tine ci parcurge cu tine acest proces al acceptării căci tocmai El l-a iniţiat. 
Dacă Dumnezeu va aduce în viaţa ta o persoană la care o să-i bagi de vină multe la început, să şti că nu tu eşti responsabil de ce se întâmplă ci El. Trebuie să treci prin tot acest proces dureros, până ţi se deschid ochii să îţi vezi viitorul partener aşa cum îl vede Dumnezeu.
    
      Dacă nu-ţi place, problema nu e neapărat la tine. Poţi fi şi tu cauza dacă eşti prea pretenţios sau un perfecţionist. Dar să fim realişti, problema e de regulă la persoana aleasă de Dumnezeu. Stop. Nu spun că Dumnezeu face o greşeală, că încurcă borcanele în cer şi îţi dă pe cineva cu defecte insportabile doar aşa, fără motiv ca să se distreze. Dumnezeu nu face glume sadice cu nici un copil al Lui. El face planuri bune şi desăvârşite. 
  Dar problemele pe care le poate avea persoana aleasă pentru tine ţin de ALEGERILE pe care aceasta le-a făcut până să te cunoască. De exemplu, dacă şi-a dăruit deja virgnitatea, nu mai e nimic de făcut, indiferent cât de tare te doare. Ţi-a greşit ţie şi lui Dumnezeu că nu a păstrat neatins acest cadou de preţ dar ce îţi rămâne de făcut e să ierţi şi să ceri puterea lui Dumnezeu ca să depăşeşti acestă dezamăgire.
    Aici intervine alegerea ta. Nu alegi pe cine iubeşti ci cum iubeşti acea persoană. 

 Să ne jucăm cu scenariul de mai sus: Tu eşti o fată care s-a păstrat curată pentru viitorul soţ iar Dumnezeu alege pentru tine un bărbat care şi-a pierdut virginitatea.
  Ai de făcut mai multe alegeri. Te revolţi? Urăşti? Îl respingi? Negociezi cu Dumnezeu?
  Poţi să le faci pe toate dar nu vei schimba planul lui Dumnezeu care deja e scris pentru povestea voastră de dragoste. Nu vei înţelege la început de ce îţi face Dumnezeu una ca asta dar cu siguranţă, El îţi va da în fiecare etapă a relaţiei răspunsurile la întrebări. Mai mult, te va învăţa cum să-l iubeşti.
Testul dragostei adevărate se găseşte nu într-un studiu, în manuale de seducţie sau într-o revistă pentru femei ci în Corinteni capitolul 13.
         Cum iubesc? Iubesc în singurul mod sănătos şi perfect dacă...
    
        Sunt îndelung răbdător,
        Sunt plin de bunătate,
        Nu invidiez,
        Nu mă laud,
        Nu mă umflu de mândrie,
        Nu mă port necuviincios,
        Nu caut folosul meu, ci al lui/ei
        Nu mă mânii pe el/ea
        Nu mă gândesc la rău, la părţile negative.
        Nu mă bucur de nelegiuri, păcate, greşeli ci de adevăr; adevărul că acea persoană e o făptură nouă în Cristos şi că perseverează în schimbare, adevărul că are şi calităţi, succese, valoare. Pe acestea le scot în evidenţă, la ele mă gândesc.
     
       Acopăr totul la persoana iubită cu pătura dragostei şi nu îi discut minusurile cu nimeni.
      Cred totul. Cred tot ce mi-a promis Dumnezeu şi cel pe care îl iubesc. Nu îi pun mereu la îndoială intenţiile şi vorbele şi nu îl spionez ci trăiesc în încredere, chiar cu riscul de a fi rănită.
    Nădăjduiesc totul, nu jumătăţi de măsură de la relaţie. Sper că el va da totul cum şi eu voi da to ce am mai bun.
   
    Sufăr totul! Tot ce e amar ca un medicament în acest proces al unirii între doi oameni pe care Dumnezeu îi pune împreună. 
   Pentru că deşi am vrea să ocolim suferinţa, se merită pentru ceea ce lucrează ea în noi. Iar rezultatul final va fi DRAGOSTEA DESĂVÂRŞITĂ la care toţi visăm.
     
       Iubesc eu ca în Corinteni 13? Nu, sunt în proces de învăţare.
       Fă-ţi testul şi tu pentru că nu contează pe cine iubeşti ci cum iubeşti!
                

        
    
        
    
     
      

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu