luni, 2 iunie 2014

Fiecare vară are o poveste



                                                     




Sună ca o reclamă dar fiecare vară are o poveste. Creştinii adevăraţi vara chiar dorm, nu duc lipsă de somn precum un tip faimos care se laudă prin toată ţara cu tulburarea lui de insomnie. I s-ar putea recomanda un psihoterapeut excelent care se descurcă de minune cu toate tipurile de somn, si culmea El nu doarme nici o vară. Iar dacă ar ,,aţipi” fie şi câteva clipe, mă tem că planeta albastră s-ar cufunda intr-o comă de gradul patru.

Cine nu mai doarme vara? Povestea...

Fiecare vară are o poveste, mi-ar spune copilul vesel care aleargă cu guriţa mânjită de îngheţată să prindă un motan şi să îi încerce coada pe post de frânghie. Acasă îl aşteaptă o mâncare caldă pe masă şi două braţe iubitoare şi poate o bicicletă nouă.

      Fiecare vară are o poveste şi pentru mine, mi-ar şopti copilul trist ce caută prin groapa de gunoi de la marginea orasului după o coajă de pâine care să îi reducă la tăcere lupul din stomac. Copilul trist ce se îmbracă colorat şi zâmbeşte până la urechi, deşi e in timpul ,,serviciului''... îmi cântă la un acordeon verde pe o străduţă pavată din centrul unui oraş european. 

Are o cutie la picioarele-i obosite şi nu cerşeşte o plată dar chipul i se înfioară, gândindu-se la ,,cadoul'' ce îl aşteaptă acasă dacă nu o umple până sus. Fiecare vară are o poveste şi în saloanele albe unde fiinţele bolnave întind o mână spre cineva, care să le ducă un compot, să le citească şi să îi şteargă pe frunte cu o batistă rece. 

În azilele de bătrâni şi în orfelinate, vara încearcă să intre pe geamul deschis cu o poveste. Reuşeşte mai greu datorită sitei de indiferenţă şi egoism. Femeia singură cu doi copii, căci soţul e plecat prin Europa după hrană, ar vrea ca vara sa aibă o poveste cu final fericit. Tinerii marginalizaţi şi ascunşi prin orăşele şi sate, fără acces la grupuri sociale ,,selecte'' şi fără bani de suc la teresă în fiecare seară sau de abonament la piscine; iubesc vara cu sau fără poveste însă dincolo de suprafaţă se luptă cu un dor pentru un scenariu unic.

      Fiecare vară are o poveste, aceiaşi poveste cu tabere pentru tinerii pocăiţi, fericiţi şi bronzaţi. Sunt bune, atâta timp cât nu vii de acolo mai lumesc decât ai fost în prima zi, ori cu întâmplări despre flirturi în rucsac.

Ce poveste ar mai fi dacă nu ar mai exista exclusivismul printre fericiţii din biserică care se ,,sfiiesc'' să invite în oraş sau în excursie pe cineva timid sau pe un nepocăit; ca nu cumva să se molipsească când îşi vor parca maşinile sau bicicletele unele lângă altele.

      Fiecare vară are o poveste pentru cel împlinit, cel solitar, cel optimist, cel nemulţumit, cel glumeţ, cel bogat, cel sărac, cel...viu. 

Nu vreau să mă întreb ce ar trebui să facă fiecare dintre aceştia pentru povestea lor, ci care ar putea fi rolul meu în ea. 
Pot să îi ajut să aibă una cu final fericit?

Poţi să ajuţi?! Vara asta Dumnezeu vrea sa ne scrie o nouă poveste...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu